CONSTANTIN DOBROGEANU GHEREA 21.05.1885 – 07.05.1920

S-a nascut la 21 mai 1885 in satul Slavianca din Gubernia Ecaterinoslav (Rusia). Inca de pe bancile liceului, intra in legatura cu organizatia revolutionara a narodnicilor (poporanisti). Din cauza participarii lui la miscarea revolutionara, tanarul gherea, trebuie sa paraseasca liecul din Ecaterinoslav si sa plece la harcov, unde isi ia bacalaureatul si se inscrie la facultatea de stiinte. Urmarit de politie pentru activitatea sa revolutionara, in martie 1975, trece Prutul si se refugiaza in Romania. La Iasi, isi castiga painea lucrand ca cismar si fierar. Pleaca, apoi, cu fonduri ale socialistilor, la Geneva. Se reintoarce si este aramar la Bucuresti si Ploiesti. Din anul 1876, se stabileste cu domiciliul in Ploiesti.

La varsta de douazeci de ani, trece in Romania si se stabileste la Iasi, unde intra in legatura cu alti revolutionari emigrati din Rusia, printre care se aflau Nicolae Zubucu – Petrovici Codreanu, D-rul Russel, si altii. Existenta si-o castiga lucrand ca cismar si fierar.

La Iasi, intr-un cerc de studii sociale format de revolutionari rusi si intelectuali romani, Gherea face cunostinta cu scrierile lui Marx si Engels. Sub influenta acestora, el se indeparteaza de ideologia gresita a narodnicilor si adera la socialismul stiintific, la marxism. La 31 octombrie 1878, aflat la Braila, este prins de politia rusa care-l aresteaza si-l trimit prin inchisorile din Odesa, Kursk, Tula, Moscova, Petersburg. Evadeaza si parcurge un itinerar halucinant: Arhanghelsk, Norvegia, Londra, Paris, Viena, Bucuresti. In 1882, i se aproba concesionarea exploatarii restaurantului din Gara de Sud a Ploiestiului. „Pana la moarte lumea il va cunoaste sub acest aspect, de birtas intelectual, gara Ploiesti devenind un loc de intalnire pentru unii socialisti ori simplii scriitori si prilej de ironie pentru altii.” (G. Calinescu).

Dupa 1881, Gherea este conducatorul ideologic al revistei “Contemporanul”, care a jucat un rol de frunte in viata sociala si culturala a tarii noastre. Prin articolele publicate in “Contemporanul”, in revista sociala “Munca” etc., Gherea populariza marxismul si folosea, printre cei dintai la noi, metoda stiintifica a materialismului dialectic si istoric. Desi in aplicarea metodei marxiste la realitatile romanesti, Gherea are greseli – ramasite ale vechii educatii narodnice – el si-a castigat merite ca popularizator al socialismului stiintific in tara noastra. Gherea este introducatorul criticii literare si stiintifice la noi in tara, in acest domeniu Gherea – spre deosebire de Titu Maiorescu, care facea critica “estetica” – a aplicat criterii stiintifice in analiza operelor literare. Studiile lui asupra lui Eminescu, Cosbuc, Caragiale, Duiliu Zamfirescu, au ramas modele ale geniului. In anii 1919, intocmeste discutata lucrare “Neoiobagia”. A fost unul din apropiaţii lui Ion Luca Caragiale  şi a scris un articol foarte incitant despre pesimismul lui Mihai Eminescu, unul dintre primele studii de receptare a operei marelui poet, încercând să stabilească posibilele cauze sociale ale pesimismului său.

Lev Troţki îi face un portret special: „Printre miniştrii, diplomaţii sau prefecţii din România, nu puţini sunt cei care au învăţat alfabetul politic de la Gherea. Din fericire ei nu sunt singuri. Din 1890, Gherea a condus prima generaţie de muncitori socialişti români spre învăţăturile marxismului. Gherea şi Rakovsky au fost primii care au îndreptat Partidele socialiste spre Revoluţia din Rusia şi au iniţiat un nou tip de partid socialist” . Prin lucrarea sa Neoiobăgia, devine unul dintre părinţii sociologiei din România.

A deţinut în proprietate restaurantul gării din Ploieşti, fapt ce îi dădea prilejul lui Titu Maiorescu să lanseze ironii la adresa competenţelor sale critice, spunând că lui Gherea îi reuşesc mai bine sandvişurile decât articolele de critică literară, în timp ce Hasdeu, cu umorul său binecunoscut, spunea că mâncarea de la restaurantul criticului Gherea era „mai presus de orice critică”.

C. Dobrogeanu – Gherea moare la Bucuresti in Mai 1920.

Constantin Dobrogeanu-Gherea a lasat o frumoasa impresie ploiestenilor. Peste decenii, amintirea ii este pastrata cu piosenie. In aprilie 1971, a fost dezvelita o placa memoriala din marmura, pe peronul Garii de Sud. Placa are un medalion din bronz al lui Gherea, realizat de sculptorul Nicolae Kruch, si urmatorul text: „Aici a locuit si a lucrat C. Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), militant de seama al miscarii socialiste din Romania, sociolog si critic literar”.In 1980, cand s-au comemorat 60 de ani de la trecerea lui Gherea in lumea umbrelor, in parcul din fata Halelor Centrale, s-a dezvelit un bust al sau, opera a sculptorului Nicolae Kruch. „Sculptorul l-a surprins intr-o stare meditativa, cu o privire patrunzatoare care lasa sa i se dezvaluie intelepciunea si cutezanta” (Mihai Apostol).

C. Dobrogeanu – Gherea moare la Bucuresti in Mai 1920. Osemintele acestuia s-au aflat la “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei” din actualul parc Carol unde erau inmormantati cei mai mari eroi ai poporului roman. In anul 1991, dupa instaurarea sistemului criminal si antipopular din decembrie 1989, aceste morminte au fost profanate, osemintele fiind scoase. Astfel nu stim unde se afla sau daca mai exista in acest moment osemintele lui C. Dobrogeanu Gherea.

Anunțuri

Nationalismul este o boala infantila. Este pojarul umanitatii.

Albert Einstein

Legaturi


%d blogeri au apreciat asta: