Piste de biciclete ca în Vest, în România comunistă

Cele mai bune piste de biciclete construite vreodată în România au fost trasate în anii ’70, pe Şoseaua Colentina din Bucureşti.

În aceeaşi perioadă, au fost construite şi blocuri de zece etaje de-a lungul liniei de tramvai, care au luat locul unor case deţinute în perioada interbelică de negustori.

Sincope în utopia urbanistică din comunism

„Au fost anumite decizii, chiar şi reglementări urbanistice, care încercau să fie în pas cu lumea, cu oraşele din vest”, spune preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, Peter Derer. Printre proiectele citadine împrumutate din vest şi „adaptate” de comunişti în Bucureşti este şi cel al pistelor de biciclete. O altă decizie de acest tip este şi cunoscuta circulaţie alternativă duminica, după paritatea ultimei cifre a numărului de înmatriculare.

Pistele de pe Colentina au fost proiectate de Atelierul de Circulaţie din Institutul Proiect Bucureşti, undeva între 1965 şi 1970, îşi aminteşte arhitectul Derer. Motivul? Sunt două variante: una că regimul dorea să le ofere numeroşilor locuitori din blocurile de lângă şosea o relaxare de sfârşit de săptămână, alta că pistele aveau ca scop încurajarea muncitorilor să vină la muncă pe bicicletă. „Eu cred că le-a făcut pentru plimbarea de duminică. Dar Ceauşescu însuşi avea acea idee de a dezvolta zonele industriale în apropierea celor rezidenţiale, astfel încât se poate ca pistele să fie chiar pentru transportul muncitorilor”, explică Derer.

Pistele, de-o seamă cu copacii

Copacii de astăzi de pe şoseaua Colentina ajung cam până sub etajul doi al blocurilor comuniste. „Pistele sunt exact de când au fost plantaţi copacii”, spune Ioan Mut, care locuieşte în zonă şi a trăit vremurile modernizării. El îşi aminteşte că pistele erau destul de folosite, mai ales de oamenii care mergeau la piaţă, cu coşul pentru târguieli legat de portbagaj.

„Aşa arată pistele în străinătate”, spune George Culda, mai cunoscut drept GeoBateŞaua, pseudonimul de activist pentru promovarea bicicletei în mediul urban. Arhitectul Derer este de aceeaşi părere. „Pistele sunt bine delimitate atât de spaţiul pentru pietoni, cât şi de cel pentru maşini. Este cel mai sigur pentru toţi cei din trafic”, opinează acesta.

Modificate în 2007

Însă cei doi se referă la vechea înfăţişare a acestor drumuri pentru biciclişti. Deşi au fost păstrate de primarii Sectorului 2 de după ‘90, pistele au fost modificate în 2007 pentru a face loc unor parcări în spic. Oamenii din blocurile de pe Colentina nu mai aveau unde să îşi parcheze maşinile, iar pistele au fost primele sacrificate. Nu de tot, dar acum nu mai sunt drepte,  ca acum aproape 40 de ani, iar bicicliştii sunt trimişi din loc în loc pe trotuar, pentru a-şi negocia spaţiul cu pietonii.

În perioada comunistă, pistele erau marcate prin indicatoare mari, circulare, dispuse doar înainte şi după intersecţii. Pe fondul alb era desenată o bicicletă, înconjurată de un cerc roşu. Cam ca semnul de astăzi de la „circulaţie interzisă în ambele sensuri”, cu o bicicletă inserată în el. Acum, indicatoarele dreptunghiulare pe fond albastru, cu o bicicletă albă în mijloc, sunt instalate mult mai des, deoarece nu prea ştii unde se întrerupe şi unde se reia pista.

„Acum ieşi de multe ori în trotuar, apoi te întorci în pistă. Pe trotuar trebuie să mergi mai încet, să fii atent, doar circuli printre pietoni”, spune GeoBateŞaua.

Oraşe velo în comunism

Bucureştiul comunist a avut o altă rută velo în centrul oraşului, în apropiere de Piaţa Unirii. Pistele au fost construite de-a lungul bulevardului Dimitrie Cantemir, rută care se intersectează cu bulevardul Unirii în zona parcului. „Erau plasate pe toată lungimea parcului [Unirii]”, spune arhitectul Derer. În cazul acestui proiect, scopul clar era cel al unei plimbări de duminică pe două roţi.

Însă proiecte pentru bicicliştii din comunism nu au fost derulate numai în Capitală. În Iaşi, pentru a facilita accesul muncitorilor în zona industrială, a fost construită o pistă de biciclete între Ţesătura şi Baza 3, rută mărginită de fabrici în care lucrau mii de muncitori. Şi nu erau deloc puţini care foloseau bicicleta pentru a face naveta din oraş la fabrica, şi-a amintit viceprimarul Iaşiului, Gabriel Grigore, într-o declaraţie pentru evenimentul.ro.

„Sunt cele mai bune piste pentru biciclete care au fost construite vreodată în Bucureşti. Sunt bine delimitate atât de spaţiul pentru pietoni, cât şi de cel pentru maşini” – Peter Derer, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România.

Dan Arsenie

Sursa: Evenimentul Zilei

Anunțuri

Nationalismul este o boala infantila. Este pojarul umanitatii.

Albert Einstein

Legaturi


%d blogeri au apreciat asta: