Archive Page 2

70 de ani de la Pogromul din Iasi. Un supravietuitor, intors la locul atrocitatilor: „A ramas trauma adanca in inima unui copil de cinci ani”

Zeci de supravietuitori au comemorat luni si marti la Iasi pogromul indreptat de regimul Ion Antonescu impotriva evreilor si romilor, de la care au trecut 70 de ani.

„A ramas trauma adanca in inima a unui copil de cinci ani, cand tata m-a luat pe umeri si ne-au dus la chestura. Si nemtii si romanii lui Codreanu si au inceput sa traga”.

Asa isi incepe povestea unul dintre supravietuitorii evenimentelor de acum 70 de ani. Prezent la dezvelirea obeliscului ridicat in fata Sinagogii Evreilor din Iasi in amintirea celor peste 13.000 de evrei asasinati,  acesta isi aminteste cu ochii in lacrimi acele momente.

Un alt martor, prezent la dezvelirea placii comemorative de la cladirea monument a fostei Chesturi din Iasi, isi aminteste atmosfera de teroare din trenurile mortii care au transportat evreii de la Iasi pana la Podu Iloaie.

Un al treilea supravietuitor povesteste cum a reusit sa ramana in viata, in momentul in care a fost urcat cu forta in „trenul mortii”, scobind o gaura in podeaua de lemn a vagonului cu ajutorul unui cutitas.

„Omenirea nu trebuie sa uite acele crime”, spune Paul Schwartz, vicepresedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.

Cu ocazia manifestarilor din Iasi, consilierul prezidential Iulia Fota a transmis un mesaj din partea lui Traian Basescu. „Pogromul de la Iasi, din 27-29 iunie 1941, reprezinta una dintre cele mai tragice pagini din istoria evreilor din Romania. Actiunile de distrugere fizica a evreilor din Iasi s-au desfasurat la ordinul expres al lui Ion Antonescu, secondat de autoritatile publice locale…. Pentru faptele de la Iasi, din iunie 1941 ca si pentru alte fapte similare, precum cele de la Bucuresti, din 21-23 ianuarie 1941, nimeni, niciodata, individ sau autoritate nu va putea gasi vreo justificare sau vreo scuza”, se arata in mesajul remis de Presedintie.

Programul „70 de ani de la Pogromul din Iasi” a fost deschis luni prin comemorarile de la cimitirele din Podu Iloaiei si Targu Frumos, unde au fost prezenti primarii celor doua orase, reprezentanti ai INSHR-EW, ai Comunitatii Evreilor din Iasi, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Aurel Vainer, reprezentanti ai Muzeului Holocaustului din Washington.

La vernisajul expozitiei „Destine intrerupte. 70 de ani de la Pogromul din Iasi”, doi ieseni au protestat in fata Muzeului Unirii afisand un banner cu mesajul „Stapani veti ajunge numai daca noi vom pieri”. Cei doi au fost dusi la o sectie de politie, la audieri, pentru a se stabili daca mesajul de pe banner avea un caracter antisemit.

Marti au fost dezvelite doua placi comemorative. Una pe cladirea-monument a fostei Chesturi din perioada interbelica, imobil in beciul caruia sute de evrei au fost torturati sau ucisi, si o alta pe cladirea Garii, locul de unde supravietuitorii chinurilor de la Chestura au fost obligati sa se urce in cele doua vagoane de marfa, special pregatite, care au plecat spre Calarasi si Podu Iloaiei, 2.713 evrei murind atunci.

Andrei Cucu HotNews.ro

 

Despre avort si urmarile interzicerii avortului – documentar Decreteii

Daca dam un search pe internet la cuvantul avort vom descoperi sute de pagini cu siteuri anti avort, pro life, religioase, despre viata, care ne prezinta niste filme si fotografii falsificate de acum 30 de ani cu niste avorturi facute cu mult dupa termenul normal ( cam la 6 luni) din cauza unor complicatii, folosite pentru a manipula si speria cititorii.

Cine sta de fapt in spatele acestor siteuri?

Ei bine grupuri de indivizi cu idei retrograde, organizatii legionare ( fasciste,nationaliste, extremiste), slujitori ai Bisericii Ortodoxe Romane cat si tineri frustrati, studenti la teologie. Daca observam ca pe aceste siteuri sunt influente religioase, vom realiza imediat ca nu trebuie sa le privim cu incredere deoarece ele sunt nestiintifice, bazate pe superstiti principii si idei retrograde, primitive, religioase prin care ei nu vor decat sa limiteze drepturile si libertatile femeii si sa faca pe oricine sa urmeze principiile lor religioase, inapoiate despre nastere si inmultirea natiunii.

Pe langa acestea o groaza de tinere dezorientate care isi incep viata sexuala, fara o educatie sexuala, sau care cauta informatii stiintifice despre avort, ajungand pe astfel de siteuri, citind minciunile despre efectele negative ale contraceptivelor si falsurile despre avort, speriate, fug de orice fel de metoda contraceptiva, nu se duc la un cabinet de planning familial, si duc o viata sexuala ca acum 100 de ani, in scurt timp pricopsindu-se cu o sarcina nedorita si inmultindu-se precum animalele.

Din aceasta cauza ele refuza si contraceptia sau contraceptia de urgenta si avortul, ca ultime solutii, metode foarte simple care nu cauzeaza complicatii si cu ajutorul carora ar fi prevenit sau le-ar fi scapat imediat de acea povara. Astfel ele ajung sa nasca copii nedoriti la varste fragede. De cele mai multe ori acestea nasc copii cu malformatii, tulburari de comportament sau afectiuni grave. Multe dintre ele nu mai ajung sa nasca deoarece mor din cauza ca la o astfel de varsta organismul nedezvoltat nu face fata sarcinii. Altele raman marcate pe viata sau in alte cazuri copiii se nasc cu probleme pe viata. Pe langa toate aceste riscuri care le are o sarcina la o varsta tanara, trebuie sa ne gandim ca majoritatea femeilor nici nu au banii necesari sa se prezinte la un medic pentru a face controalele necesare in timpul sarcinii sau ale copilului dupa nastere.

Dreptul femeii de a decide, dreptul la avort si contraceptive au fost pe primele locuri in drepturile cerute de femei in luptele  din intreaga lume, de-a lungul timpului, pentru emancipare si libertati.

Interzicerea avortului, in primul rand reprezinta o incalcare grava a drepturilor femeii si in al doilea rand  ar pune viata femeilor in pericol. Exista si o dovada de cativa zeci de ani, inainte de 1989 cand avortul a fost interzis. Nu s-a rezolvat nimic. Avortul s-a practicat in continuare, dar ilegal, in cada, in spatele casei, sau pe masa din bucatarie. Acesta a dus la moartea a sute de mii de femei. Ce s-ar intampla astazi daca avortul ar fi interzis? Mai rau.

Consideram ca interzicerea avortului a fost una dintre cele mai mari greseli savarsite vreodata de Nicolae Ceausescu. Prin aceasta lege el a semnat si condamnat la moarte fara sa-si dea seama, toate femeile care si-au pierdut viata practicand un avort illegal acasa cu mijloace improvizate si pe langa acestea a condamnat la suferitna alte sute de mii care au supravietuit dar au trecut prin dureri si suferinte crunte. Prin astfel de legi, interzicerea avortului, limitarea contraceptiei s-a incalcat grav drepturile si libertatile femeilor, libertatea sexuala, femeile fiind fortate sa devina masinarii de nascut copii pentru patrie, exact principiul supreme al celor ce astazi lupta impotriva avortului si libertatii sexuale.

Dar sa vedem ce a inemnat interzicerea avortului in Romania si urmarile acestei decizii asupra femeilor. Dupa ce vizionati acest documentar ganditi-va cine sunt cei care ies pe strazi la marsul pentru viata, asociatiile si grupurile religioase anti avort, pro life, cine sunt cei care se opun avortului si care au umplut internetul cu astfel de siteuri. Ganditi-va care ar fi urmarile daca avortul ar fi iar interzis conform dorintei lor. Avortul este un drept al femeii iar femeia trebuie sa decida cand doreste un copil, daca doreste sau nu, sa aiba dreptul nelimitat la mijloace contraceptive moderne, sa fie libera din punct de vedere sexual etc.

Decreteii

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

After the rapture

10 ani de cand homosexualitatea nu mai este o crima

Cea de-a 8-a editie a Gay Fest se desfasoara la 10 ani de la abolirea art. 200 din Codul Penal care incrimina homosexualitatea.

Reprezentantul asociatiei ACCEPT, Florin Buhuceanu, a tinut sa mentioneze din nou ca celebrarea Gay Festeste de fapt un mars pentru drepturile omului.

Festivalul din acest an se desfasoara in perioada 30 mai – 4 iunie si cuprinde
: proiectii de filme de scurt si lung metraj, o dezbatere, Q-ulture: arta contemporana, proiectia celui mai vechi film gay din istoria cinematografiei si a unui scurt metraj gay romanesc, concert electro cu matze, o Biblioteca vie, un eveniment despre literatura gay, un recital cu arii din opere, petreceri in Ota si Studio Martin si marsul diversitatii.

Ivitati speciali la marsul diversitati
i:

  • Mark H. Gitenstein – Ambasadorul Americii in Romania;
  • Martin Harris – Ambasadorul Marii Britanii in Romania;
  • Anders Bengtcén – Ambasadorul Suediei in Romania;
  • Michael Cashman – membru al Parlamentului European (Marea Britanie, membru in Comitetul Executiv al Partidului Laburist);
  • Istvan Haller – Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii;
  • Jezerca Tigani – Amnesty International;
  • Johannes Kahrs – Partidul Social Democrat german.

Sursa:9am.ro

17 mai – Ziua Internationala Impotriva Homofobiei si Transfobiei

Ziua internationala impotriva homofobiei si transfobiei se sarbatoreste pe 17 mai( data la care homosexualitatea a fost scoasa de pe lista bolilor de catre OMS – 17 mai, 1990) si doreste sa coordoneze o serie de evenimente internationale menite sa atraga respectful pentru comunitatea homosexualilor si lesbienelor. Spre deosebire de ziua LGBT Pride, care pune accentul mandria de a avea o anumita orientare sexuala si refuzul de a-ti fi rusine cu aceasta, Ziua internationala impotriva homofobiei atrage atentia ca: “ in realitate, homofobia este cea care ar trebui sa provoace rusine si, de aceea, trebuie inlaturata si combatuta in mod deschis.”

Putine minoritati au fost atat de discriminate precum homosexualii si lesbienele. Insa progrese majore exista, oamenii de aceasta orientare sexuala iesind din umbra. Privind in afara, s-ar putea crede ca problema e rezolvata. Mass-media este receptiva, oameni celebri recunosc ca fac parte din aceasta minoritate, iar programele de televiziune prezinta astfel personaje ca fiind parte din viata de zi cu zi. Totusi, realitatea este cu totu alta. Multe persoane nu pot trai asa cum doresc, daca isi asuma aceasta identitate intampina dificultati, sau isi ascund adevarata identitate, jucand un rol, pentru a se simti in siguranta.

In ciuda acestor aspecte, Ziua internationala impotriva homofobiei nu doreste sa se axeze pe o filosofie de victimizare. Aceasta zi poate fi vazuta ca o buna oportunitate de a pune accentual pe aspectele pozitive ale homosexualitatii si de a sarbatori contributia persoanelor cu aceasta orientare sexuala in societate.

Public-tinta

Homofobia este un proces cu efecte negative care sunt transmise in modalitati subtile si, de cele mai multe ori, la indemana. Nimeni nu este ferit de manifestarile ostile impotriva homosexualitatii. In mod surprinzator, de multe ori, chiar persoanele cu aceasta orientare sexuala adopta o atitudine homofobica, in speranta ca aceasta ii va proteja impotriva prejudecatilor intalnite in anturajele din care fac parte. Ziua international impotriva homofobiei se adreseaza tuturor categoriilor si grupurilor sociale, indifferent de orientarea sexuala.

Implicarea sociala

Ziua internationala impotriva homofobiei nu apartine unei singure persoane. Ea aartine tutor celor care cred intr-o lume lipsita de prejudecati, unde este loc pentu toata lumea, indiferent de orientarea sexuala. Inspirata de alte zile sarbatorite la nivel global, aceasta zi dedicata luptei impotriva homofobiei trebuie sa fie inclusa in calendarul de activitati al celor implicati activ in societatea civila: organizatiile pentru drepturile homosexualilor si lesbienelor, organizati axate pe diversitatea sexuala, sindicate, patroni, mediul privat, guverne, administratii publice, asociatii profesionale si orice individ ce cauta egalitatea sociala.

De ce avem nevoie de o Zi internationala impotriva homofobiei si transfobiei?

Cel mai recent raport oferit de ILGA( Asociatia internationala pentru drepturile lebienelor, homosexualilor, bisexualilor si transexualilor) in 2009 confirma faptul ca nu mai putin de 80 de tari din intreaga lume considera inca homosexualitatea ilegala si in 7 dintre ele, persoanele de aceasta orientare sunt pasibile de pedeapsa capitala (pedeapsa cu moartea). In aproape toate tarile exista legi transfobice care limiteaza libertatea unei persoane de a nu se conforma social cu sexul cu care s-a nascut.

Foarte putine tari fac progrese catre egalitatea legala si sociala completa a persoanelor care vor sa aiba relatii homosexual sau care doresc sa-si exprime liber identitatea sexuala. Violarea Drepturilor omului este ascunsa in spatele argumentului suveranitatii culturale, iar libertatea de exprimarea a identitatii sexuale este vazuta ca impunerea unei culturi straine.

Reflectand uneori homofobia si transfobia sponsorizate de stat, se nasc atitudini sociale discriminatoare la adresa minoritatilor sexuale si a transexualilor, degenerand de multe ori in forme violente de persecutie, abuz fizic si verbal, sau chiar crima.

Care este ideea din spatele Zilei internationale impotriva homofobiei si transfobiei?

Ideea este de a crea ceva vizibil la nivel global , fara nevoia de conformare la un tip de actiune standard. Diversitatea culturala, religioasa, sociala si politica in care oamenii lupta pentru dreptul de a-si asuma identitatea face imposibil ca o campanile globala sa aiba o singura forma specifica de exprimare.

De aceea Ziua internationala impotriva homofobiei si transfobiei nu este o campanie centralizata, ci o oportunitate pentru toti de a lupta pentru diversitate si libertatein functie de contextul in care isi desfasoara activitatea si in functie de activitatile pe care le prefera.

Ziua internationala impotriva homofobiei si transfobiei sustine unitatea in spirit si diversitatea in exprimare.

Aceasta zi creeaza pentru toti oportunitatea de a:

  • Atrage atentia mass-mediei asupra homofobiei si trandobiei
  • Organiza evenimente pentru mobilizarea opiniei publice
  • Declansa lobby-uri
  • Organiza campanii si actiuni
  • Crea legaturi intre organizatii care lupta pentru acelasi scop
  • Dezvolta noi parteneriate
  • Dezbate noi probleme.

In Canada, comunitatea homosexualilor si lesbienelor a fost intai de toate acceptata legal prin aderarea la Carta Drepturilor Omului. Totusi, acceptarea acesteia ramane limitata la aspectul legal pana cand o acceptare sociala completa a homosexualitatii are loc, iar homofobia este inlaturata. In efortul de a atinge acest tel, fundatia Emergence a propus in 2003, impreuna cu alti parteneri, sarbatorirea anuala a unei zile dedicate recunoasterii si acceptarii in societate a homosexualitatii.

O implicare deosebita a avut-o si guvernul francez, prin ministrul pentru Drepturile omului, Rama Yade. Lucrand in stransa legatura cu guvernul danez, acesta a organizat un congres mondial pe tema Drepturilor omului, Orientarii si identitatii sexuale pe 15 mai 2009.

In 2009, campania s-a axat mai mult pe transfobie( violenta impotriva transexualilor). A fost lansata o noua petitie, impreuna cu alte organizatii LGBT, si a fost sustinuta de peste 300 de ONG-uri din 75 de tari si de 3 laureati al premiului Nobel(Elfriede Jelinek, Barre-Sinoussi si Luc Montagnier). In ajunul evenimentului din 2009, Franta a fost prima tara din lume care a scos oficial problema transexualitatii din lista bolilor psihice.

In 2010, presedintele brazilian a semnat un act ce instituie ziua de 17 mai ca Ziua nationala impotriva homofobiei.

Ziua internationala impotriva homofobiei si transfobiei a fost recunoscuta oficial de Parlamentul European, Spania, Belgia, Marea Britanie, Mexic, Costa Rica, Olanda, Franta, Luxemburg si Brazilia. Este de asemenea recunoscuta de numeroase administratii locale din lume, cum ar fi provincial Quebec sau orasul Buenos Aires. In tari precum Argentina, Bolivia, Australia, Croatia, etc. exista presiuni din partea societatii civile asupra autoritatilor de a recunoaste aceasta zi.

Pentru mai multe informatii vizitati: www.dayagainsthomophobia.org

Video:http://www.europarltv.europa.eu/en/player.aspx?pid=ff7ebdcd-f999-4dab-bdd4-9ee0011d10e1

Margaret Sanger

Margaret Higgins Sanger Slee (14 septembrie 1879 – 6 septembrie 1966)

“Miscarea pe care a inceput-o va deveni, in o suta de ani, cea mai semnificativa din istorie”, prezicea futurologul si istoricul H. G. Wells in 1931. “Cand istoria civilizatiei noastre se va scrie, aceasta va fi o istorie biologica, iar Margaret Sanger va fi eroina sa.”

Desi aceasta profetie veche de 80 de ani atribuia unei singure femei o putere care s-a nascut de fapt dintr-o miscare colectiva a femeilor, nici o alta persoana nu ar merita mai mult aceste cuvinte de lauda. Acum, cand libertatea reproductiva devine acceptata pe scara larga si grupurile conservatoare lupta sa castige controlul asupra corpului femeii din punct de vedere al reproducerii, revolutia inceputa de Sanger ar putea fi chiar mai controversata decat in timpul carierei sale de jumatate de secol, cand a purtat numeroase lupte pentru a-si apara idealul. Experienta ei poate fi o sursa de invataturi pentru multi dintre noi.

In primul rand ne-a invatat sa privim lumea ca si cum femeia intr-adevar conteaza. Margaret s-a nascut intr-o familie irlandeza din clasa muncitoare si si-a vazut mama murind incet, epuizata de cele 18 sarcini pe care le-a purtat si cei 11 copii nascuti. In timp ce lucra ca infirmiera si moasa in cartierele sarace din New York inaintea Primului Razboi Mondial, ea a vazut numeroase femeie private de dreptul la sanatate, la sexualitate si lipsite de posibilitatea de a-si ingriji copiii. Informarea asupra metodelor contraceptive era profund controlata si suprimata de legi influentate de biserica si adoptate cu ajutorul anumitor medici, iar transmiterea acestor informatii prin posta era considerata un delict. Totusi, oamenii educati(din clasele superioare) aveau acces la aceste informatii si puteau folosi diverse artificii pentru a-si procura pe ascuns asa-zisele produse “frantuzesti”, care nu erau nimic altceva decat prezervative, alte metode de bariera si “produse de igiena feminina”, care erau de fapt spermicide.

Tocmai aceasta nedreptate a inspirat-o pe Sanger sa sfideze biserica si statul. Intr-o serie de articole intitulate “Ce trebuie sa stie orice fata”, apoi in ziarul ei, “Femeia Rebela”, si in final prin intermediul clinicilor din cartiere care puneau la dispozitia femeilor metode contraceptive “controlate de femei”( dupa cum chiar ea se exprima), aceasta a pus informatia, deci puterea, in mainile femeilor.

In timp ce se afla in Europa pentru un an, evitand gravele acuzatii penale ce ii erau aduse partial pentru politica sa radicala si partial pentru violarea legilor postale, ea a aflat mai multe despre contraceptie, despre politicile privind sexualitatea si despre cat de similare erau experientele femeilor. Dupa intoarcerea in Statele Unite, cazul sau a fost inchis. Sanger a continuat sa forteze limitele legale si sociale initiind consilierea pe probleme sexuale, punand bazele Ligii Americane pentru Contraceptie (care a devenit, in 1942, Federatia Americana a Planificarii Familiale) si organizand prima conferinta internationala pe tema populatiei. Munca sa s-a extins pana in Japonia si India, unde organizatiile pe care le-a creat inca functioneaza la capacitate maxima.

Sanger avea peste 80 de ani cand s-a creat prima pastila contraceptiva, la inventarea careia a contribuit. Dar schimbarile legale veneau greu. Abia in 1965, cu un an inaintea mortii sale, Curtea Suprema a abrogat o lege din Connecticut care interzicea folosirea contraceptiei, chiar si de cuplurile casatorite. Dreptul constitutional la intimitate (viata privata), extins pentru cuplurile necasatorite in 1972, urma sa devina la fel de important pentru femei ca si dreptul la vot. In 1973 acest drept a inclus si decizia de a avorta, aceasta fiind considerata un secret profesional intre medic si pacienta sa, facand avortul o alternativa sigura si legala, spre deosebire de “macelariile” ilegale unde un avort costa 5 dolari, de pe vremea lui Sanger.

Ne putem imagina reactia lui Sanger la lobby-ul pro-life si la tendinta congresului de a se opune avortului, educatiei sexuale in scoli si programelor ce vizau contraceptia finantata de stat, care ar fi facut numarul de avorturi sa scada; de a sustine ca trupul tinerelor sunt o proprietate, prin legile ce implica acordul parintilor; de a limita optiunile femeilor sarace prin refuzul de a finanta Medicaid si de a tine pe loc datoria de 1 miliard de dolari catre ONU, in speranta de a gasi sustinatori anti-avort. Pe vremea ei, nu era vorba despre ce se decide, ci mai mult despre cine are puterea de a lua acea decizie.

Ne putem imagina de asemenea reactia ei la propaganda pro-life care incerca sa justifice atentatele sau incendierile lunare ale clinicilor (la infiintarea multora contribuind chiar Sanger), asasinarea a 6 angajati ai acestor clinici, tentativele de asasinare a altor 15 si agresiunile si intimidarile suportate de peste 100 de persoane.

Care sunt greselile comune prezentului si perioadei in care a trait Sanger? Inca exista un efort sustinut de a distorsiona scopul si idealul ei de a da femeilor controlul asupra propriului corp si asupra propriei sanatatii. Astfel, i-a fost atribuit, in mod eronat, lui Sanger urmatorul citat: “Mai multi copii de la cei cu posibilitati, mai putini de la cei defavorizati – acesta este scopul contraceptiei”. Aceste cuvinte nu au fost rostite de Margaret, ea chiar condamnandu-le si catalogandu-le drept un argument eugenist pentu “concurenta nou-nascutilor”.

Pentru ea, insa, dezvoltarea mentala defavorabila era in mare parte efectul saraciei, suprapopularii si lipsei de atentie acordate copiilor. Ea a prezis, in mod corect, ca rasismul va deveni cea mai mare provocare nationala  si a derulat sondaje care au contrazis stereotipurile legate de comunitatea afro-americana si contraceptie. De asemenea, a pus bazele unor clinici in Sudul rural, cu ajutorul unor lideri afro-americani precum W.E.B. Du bois si McLeod Bethune.

Totusi, din dorinta de a fi vazuta ca o persoana adecvata sa duca aceasta lupta, ea s-a distantat de trecutul ei radical. De exemplu, a inceput sa foloseasca expresia “family planning”, pe cand in trecut ar fi spus pur si simplu ca oamenii saraci erau manipulati pentru a produce o forta de munca ieftina. De asemenea, ea a adoptat un limbaj asemanator celui eugenist la moda in acea vreme, aceasta fiind o tactica, deoarece EUGENISTII SE OPUNEAU CONTRACEPTIEI, argumentand ca cei educati o vor folosi mai mult. Desi munca ei a fost directionata catre contraceptia voluntara si programe de sanatate publica, se poate spune ca a gresit atunci cand a adoptat limbajul eugenist deoarece multi au folosit acest aspect pentru a justifica sterilizarile abuzive. Aceste greseli comise de Sanger ar trebui sa ne atraga atentia asupra greselilor din prezent si sa ne faca sa punem la indoiala orice tactica ce nu reuseste sa ne duca mai aproape de scopul pe care dorim sa-l atingem.

Margaret Sanger a condus prin exemplu. Viata ei plina de curaj, dar si de jovialitate, a inclus o munca plina de realizari, 3 copii, 2 soti, mai multi iubiti si o retea international de prieteni si colegi. Era carismatica si uneori o visatoare, dar nu si-a abandonat niciodata idealul: libertatea femeilor si implicatiile acesteia in dreptatea sociala(o sursa de inspiratie continuata in biografia scrisa de Ellen Chesler “O femeie a valorilor: Margaret Sanger si Miscarea pentru Contraceptie in America”). Intr-adevar a trait precum ea sau orice alt om are dreptul de a detine controlul asupra propriei vieti. Prin cuvant si fapta, ea a fost pioniera celei mai radicale, umaniste si revolutionare miscari ale secolului.

Un articol : time.com

In ciuda minciunilor si informatiilor denaturate de diferite culte religioase, adepti ai unor religii, sau organizatii pro-life despre Margaret Sanger, catalagoand-o drept rasista sau fascista, ea va ramane una dintre cele mai importante personalitati care a luptat pentru drepturile femeii, contraceptie,  libertatea reproductiva, etc.

Ei deformeaza realitatea deoarece sunt impotriva contraceptiei, drepturilor si libertatilor femeii, a avortului, planificarii familiale  si astfel incearca sa manipuleze masele sa considere contraceptia si planificarea familial un lucru rau, venit de la o persoana cu principii periculoase care a facut “rau” omenirii.  In realitate lucrurile nu stau asa iar Margaret Sanger, pentru oamenii rationali, care cunosc scopurile organizatiilor extremiste, religioase, pro-life si nu dau atentie unor extremisti ce lupta impotriva drepturilor si libertatilor omului, va ramane o mare luptatoare.

9 Mai – zi importanta cu semnificatii sitorice

9 mai 1945 – Marea victorie asupra fascismului

Cu devotament fata de cauza libertatii si fericirii, socialistii au mobilizat masele la lupta unita impotriva dictaturii militaro fasciste si a razboiului hitlerist. Exponenti ai  intereselor vitale ale clasei muncitoare, ale intregului popor in lupta pentru progres social, socialistii au fost sufletul rezistentei nationale care a culminat cu insurectia armata din august 1944 cand a fost doborata dictatura militaro-fascista, Romania alaturandu-se coalitiei antifasciste si intorcand armele impotriva Germaniei naziste.

Lupta impotriva fascismului german – cel mai crunt dusman al umanitatii – a concentrat uriase forte sociale din diferite tari ale lumii. Razboiul dus de catre puterile coalitiei antifasciste – din care faceau parte U.R.S.S. , Anglia, S.U.A. si numeroase alte tari – s-a incheiat prin victoria asupra fascismului.

La 9 Mai 1945, sub puternice lovituri concentrice ale aliantelor, reichul nazist s-a prabusit. In acest razboi eforturile puterilor coalitiei antifasciste s-au impletit cu lupta pentru libertate si eliberare a popoarelor subjugate. Greul razboiului l-au dus pe umerii sai poporul sovietic, puternica sa armata, care si-au adus contributia principal la zdrobirea masinii de razboi germane, la obtinerea victoriei.

Insurectia armata, participarea Romaniei alaturi de Natiunile Unite cu efective militare de  aproape 540.000 de oameni, precum si cu intregul potential economic al tarii, la zdrobirea Germaniei naziste, a inscris unul din cele mai importante capitole ale luptei pentru libertate a poporului. Aproape  170.000de militari romani au murit pentru distrugerea fascismului si eliberearea tarii.

Peste 300.000 ostasi, subofiteri si ofiteri romani au fost distinsi cu ordine si medalii romanesti, sovietice, cehoslovacesi ungare. Antifascismul si faptele soldatilor din suprema inclestare cu dusmanul pe frontul antifascist ar trebui sa fie o scoala de educatie pentru generatiile de azi pentru intregul nostru tineret.

Fara unirea popoarelor si lupta lor hotarata impotriva dusmanului de moarte al umanitatii, fascismul,  probabil bunicii si parintii nostrii ar fi fost omorati, iar noi nu am mai fi existat astazi si crimele impotriva umanitatii ar fi fost  de zeci de ori mai mari. De aceea ziua de 9 mai trebuie sa fie o zi extrem de importanta pentru noi, in care sa ne aducem aminte de cele intamplate atunci si de cei care au murit in acel razboi pentru ca noi sa fim liberi.

Ziua Europei

Pe 9 mai este serbata si Ziua Europei. In ziua de 9 mai 1950, ministrul de externe al Frantei Robert Schuman a citit presei internationale o declaratie prin care chema Franta, Germania si celalalte popoare ale Europei sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca “temelie concreta a unei prime federatii europene”. Ceea ce ministrul francez a propus a fost crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. El a gandit că prin acest sistem ţările participante la proiect nu vor mai fi interesate pe viitor să se războiască între ele, întrucât îşi sabotau propriile economii.

La 18 aprilie 1951, şase ţări (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda) au semnat Tratatul de la Paris privind prima dintre comunităţile europene, Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). Ulterior, în 1957, prin Tratatul de la Roma, a fost înfiinţată Comunitatea economică Europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi.

In 1985, cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat, cele zece state member care formau la acea data Comunitatea Europeana, au hotarat ca ziua de 9 mai sa devina Ziua Europei.

În timp ce Europa ca atare exista de secole, elementele care o uneau, în absenţa regulilor şi instituţiilor, nu au fost suficiente în trecut pentru a preveni tragediile cele mai îngrozitoare.

În trecut, eforturile făcute în direcţia unificării Europei se bazau pe dominarea unui grup de către altul. Aceste încercări nu puteau continua, pentru că cei învinşi nu doreau decât un singur lucru: redobândirea libertăţii.

În prezent, ambiţiile sunt complet diferite: construirea unei Europe care respectă libertatea şi identitatea tuturor naţiunilor care intră în alcătuirea sa.


Nationalismul este o boala infantila. Este pojarul umanitatii.

Albert Einstein

Legaturi