Posts Tagged 'garda de fier'

Garda de Fier – Organizatie terorista de tip fascist

In Romania, fascismul a aparut in primii ani de dupa razboi sub forma unei “miscari  studentesti” cu caracter antisemit. Sprijinirea acestei miscari de catre politicienii reactionari, urmareau pe de o parte indepartearea studentimii de la lupta pentru revendicarile ei specifice, pe de alta parte crearea unor organizatii pe care sa le poata impinge la diferse manifestatii menite sa le favorizeze anumite manevre politice si financiare.

In 1927, unele cadre tinere ale “Ligii Apararii Nationale Crestine” s-au despartit de A.C. Cuza si au infiintat “Legiunea Arhanghelului Mihail”. In 1929, “Legiunea” s-a reorganizat, luand numele de Garda de Fier”.

“Garda de Fier” era un partid fascist, atat din punct de vedere programmatic cat si organizatoric. In interior, “Garda de Fier” cerea crearea statului totalitar prin distrugerea regimului parlamentar si desfiintarea tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti. In politica externa, cerea imediata orientare a Romaniei alaturi de Italia fascista si apoi mai ales Germania hitlerista.

Reorganizarea “Legiunii” s-a facut cu sprijinul guvernului national-taranesc, care a intrebuintat-o ca un instrument de diversiune politieneasca, menita sa combata miscarile democratice si mai ales miscarea muncitoreasca din Romania.

In 1933, dupa ce Hitler a pus mana pe putere, cele doua grupari fasciste filo-germane din Romania, partidul national – crestin si mai ales “Garda de Fier”, si-au intensificat actiunea cu sprijinul material pe care-l primeau de la Berlin. Ele au devenit o masa de manevra politica la dispozitia gruparilor reactionare din tara.

“Garda de Fier” se bucura de sprijinul guvernelor, de sprijinul lui Carol al II-lea si al marilor industriasi si mosieri, care cautau cu ajutorul ei sa sfarme partidele politice si organizatiile muncitoresti. Subsidii regulate din aceste surse germane au alimentat organizatiile fasciste si mai ales “Garda de Fier”. Aceasta a fost sprijinita insa mai ales de guvernele national – taranist si national – liberal ce s-au perindat la conducerea tarii, garantandu-i-se posibilitatile de agitatie si propaganda si impuritate pentru crimele si incalcarile de lege.

In anii 1930 – 1937, Miscarea Legionara a avut mana libera in tara. “Legea apararii statului” destinata combaterii “Garzii, n-a fost aplicata impotriva legionarilor. In tot cursul anilor 1936 – 1937 n-a existat alegere parlamentara, in care guvernul sa nu fi sprijinit listele “Garzii de Fier”.

Un sprijin puternic a capatat “Garda de fier” din partea partidului national – taranesc si a lui Iuliu Maniu, personal, atat prin marturiile favorabile depuse in procesul asasinilor lui Duca si in 1938 la procesul sefului “Garzii de fier, cat mai ales prin incheierea “pactului electoral”.

Iuliu Manu a dat un puternic sprijin din 1937, “Garzii de fier” in timpul represiunilor ce au urmat asasinarii lui Calinescu.

In septembrie 1940, “Garda de fier” vine la putere alaturi de Antonescu, in urma dorintei Berlinului a carui agentura era in Romania.

De la infiintarea ei si pana dupa lichidarea guvernului legionar in 1941, drumul “Garzii de fier” a fost presarat cu crime si jafuri, incepand cu asasinarea prefectului Manciu, trecand prin asasinarea lui Duca, Calinescu, Madgearu, Iorga si pana la masacrele dinainte si din timpul rebeliunii.

In timpul participarii legionarilor la govern „o statistica incompleta, privind numai provincial arata ca bunurile insusite prin mijloace fortate, reprezinta o valoare reala si totala de 1.018.624.911 lei (bani de atunci). Aceste bunuri au fost cumparate prin terorizarea particularilor, pentru 216 milioane, adica cu 21,2% din valoarea reala, din care s-au platit numai 52 de milioane, adica 5,12% din valoarea reala si 24,17% din pretul cuvenit”.

Apoi: 450 de maltratari. 323 sechestrari, 9 asasinate (in afara de cele de la Jilava si din timpul rebeliunii), 82 violari de domiciliu, 1.162 insusiri de bunuri prin vanzari fortate, 1.018 confiscari de bunuri, 260 ocupari fortate de immobile, 65 de devastari.

In ce priveste manuirea banilor publici, constatarile facute au stabilit ca, prin trecerea patrimoniului fostei “Straji a Tarii” in administrarea si folosinta miscarii legionare, s-a pus la dispozitia conducatorilor miscarii o avere de circa un milliard de lei la vremea respectiva, din care numai sumele lichide insumau 221 de milioane, iar din restul de 40 de milioane numai pentru 35 de milioane s-au gasit acte mai mult sau mai putin justificative.

In timpul “rebeliunii”, jaful a luat proportii gigantic. Dupa “rebeliune”, numai in Capitala s-au strans de la sediile si unele dintre locuintele conducatorilor legionari. Pana la 27 februarie nu mai putin de 174 de camioane cu lcururi provenind din jafuri: marfuri, obiecte casnice, imbracaminte, alimente.

Sumele predate in timpul rebeliunii de la institutii si de la particulari, se cifreaza la 100 de milioane (valuta din 1941). La acestea trebuie adaugate oribilele si masivele assassinate comise cu aceasta ocazie.

In interiorul gruparilor fasciste de la guvern a inceput o lupta intre partizanii lui Antonescu si conducatorii mai vechi ai “Garzii de fier”.

Atat unii cat si ceilalti contau pe ajutorul lui Hitler pentru a-si asigura monopolul puterii in Romania.

In ianuarie 1941, a inceput rebeliunea Garzii de fier impotriva lui Antonescu. Rebeliunea s-a prelungit de la 22 pana la 24 ianuarie si a fost inabusita de trupele lui Antonescu, sprijinit de Hitler care avea nevoie de armata romana pentru atacarea Uniunii Sovietice. Cativa din conducatorii Garzii au fugit in Germania, unde Hitler i-a folosit ca mijloc de santaj impotriva lui Antonescu. Gruparea condusa de Antonescu, a ramas infaptuitoarea politicii lui Hitler in Romania, absorbind o serie de elemente legionare.

Din momentul inabusirii rebeliunii legionare, s-au intensificat pregatirile de razboi ale Romaniei: s-au echipat porturile, s-au dublat liniile ferate de importanta strategica. Armata Romana a fost pusa la dispozitia comandamentului german care a intruit-o in graba si a inzestrat-o in parte cu armament. Lui Hitler ii trebuiau in primul rand ostasi romani si Antonescu i-a pus la dispozitie o armata insemnata.

In 1941, in momentul intrarii in razboi, Antonescu dispunea de circa 1 milion de oameni (cam 24 de indivizi de infanterie, 4 de cavalerie, 2 brigazi automecanizate si 4 de vanatori de munte precum si cateva unitati specializate). In unele luni au luat parte la lupte pe frontul sovieto-german pana la 22 – 24 de divizii romanesti.

OCSKO TEREZA 1917 – 1940

Cazul uciderii luptatoarei socialiste Ocsko Tereza, demonstreaza ferocitatea cu care mizeriile numite LEGIONARI au suprimat pe unii dintre cei mai buni luptatori ai poporului.

Ocsko Tereza, nascuta in 1917, in familia numeroasa a unui taran din comuna Dragsina, judetul Timis, era muncitoare la fabrica de ciorapi Standard din Timisoara. In 1933 ea intrase in randurile Uniunii Tineretului Comunist, iar in 1936 devenise membra a Prtidului Comunist. Dovedind calitati politice, etice, morale, Ocsko Tereza a fost aleasa in 1937 membra a Comitetului judetean al partidului comunist. Timisoara, iar in 1938, dupa o rodnica activitate ilegala, devine membra a Comitetului regional al partidului comunist Banat. In timpul liber, tanara membra de partid colinda centrele muncitoresti Resita., Arad, etc., raspandind in mase chemarile socialistilor pentru crearea unui puternic front popular de lupta impotriva hitlerismului si fascismului, pentru apararea independentei si integritatii tarii. Pretutindeni, darzenia ei antifascista si lupta impotriva capitalistilor care dusesera tara in foamete si razboi, starneau admiratie si pretuire. Dupa impunerea odiosului dictat de la Viena, ea a chemat oamenii muncii sa se ridice cu fermitate in apararea independentei nationale contra dictaturii militare fasciste.

In octombrie 1940, Ocsko Tereza primeste misiunea sa plece la Arad pentru a ajuta la organizarea activitatii de partid. Casa conspirativa unde fusese stabilit sa gaseasca legatura prin care urma sa-i intalneasca pe membrii organizatiei locale de partid era tocmai cercetata de catre politisti. Nemaiputand sa-i evite Ocsko Tereza a fost arestata,”impreuna cu surorile Csibi – Ileana si Agneta”*. Dupa cateva zile de arest in beciurile chesturii de politie din Arad, Tereza a fost scoasa din celula sa si dusa intr-o camera de ancheta. In fata ei se aflau Preda Corneliu, chestorul politiei, Radasan Nicolae si Tarau ion. Toti trei, legionari inveterati, cu salbatice resentimente fata de comunisti. Arestatei I s-au cerut informatii despre activitatea revolutionara a socialistilor din localitate. Refuzand sa vorbeasca, legionarii s-au repezit ca turbatii asupra ei, lovind-o cu cruzime, “cu palmele si cu pumnii peste fata”*. Zadarnic insa. Victima ii privea darza si neinduplecata, iar criminalii au continuat cu maltratarea. Dar nici un cuvant nu a fost rostit de tanara, in varsta de numai 23 de ani. Teroristii nu-si puteau explica de unde atata tarie. Inebunit de furie legionarul Preda Corneliu”se repede la Ocsko Tereza, rupandu-I hainele si lenjeria”* de pe ea. Apoi au continuat maltratarea batand-o cu bastoanele de cauciuc peste corpul gol. Victima este intinsa cu fata in jos pe masa. “Legionarii ii aplica lovituri puternice pe tot corpul, incepand de la talpile picioarelor pana la cap”*. Cand Preda Corneliu obosea, preia bastonul legionarul tarau ion, apoi Radasan Nicolae si schingiuirea continua cu aceeasi salbaticie. Ocsko tereza n-a scos nici un cuvant, dar in urma batailorsi torturilor groaznice a murit in mainile asasinilor.

Pentru a sterge urmele crimei, asasinii legionari au scos din localul chesturii de politie cadavrul victimei si, cu ajutorul primarului legionar Montea Emil, au transportat-o la locuinta lui Preda Corneliu “unde este ingropata in gradina si acoperita cu frunze”*. Dar bestialitatea criminalilor nu s-a oprit aici. La miezul noptii urmatoare, asasinii legionari au dezgropat corpul tinerei, “il invelesc intr-un sac si-l leaga cu o sfoara groasa. Astfel impachetat, corpul victimei este dus la Mures si aruncat in apa, dupa ce, in prealabil, I s-a legat o greutate de fier in scopul de a se scufunda mai bine.”* In felul acesta cadea jertfa terorii sangeroase a Garzii de fier inca o victima. Neinfricata luptatoare Ocsko Tereza.

Nu o vom uita niciodata pe  luptatoare Ocsko Tereza ce a cazut victima criminalilor, in lupta pentru popor, pentru dreptate si libertate. Faptele ei de vitejie vor ramane la loc de cinste in istorie si ne vor lumina calea in lupta noastra pentru adevarata libertate, Lupta de Clasa!

*Extrase din arhiva I.S.I.S.P., fond nrV, dosar nr. 224


Nationalismul este o boala infantila. Este pojarul umanitatii.

Albert Einstein

Legaturi