Posts Tagged 'miscarea legionara'

Garda de Fier – Organizatie terorista de tip fascist

In Romania, fascismul a aparut in primii ani de dupa razboi sub forma unei “miscari  studentesti” cu caracter antisemit. Sprijinirea acestei miscari de catre politicienii reactionari, urmareau pe de o parte indepartearea studentimii de la lupta pentru revendicarile ei specifice, pe de alta parte crearea unor organizatii pe care sa le poata impinge la diferse manifestatii menite sa le favorizeze anumite manevre politice si financiare.

In 1927, unele cadre tinere ale “Ligii Apararii Nationale Crestine” s-au despartit de A.C. Cuza si au infiintat “Legiunea Arhanghelului Mihail”. In 1929, “Legiunea” s-a reorganizat, luand numele de Garda de Fier”.

“Garda de Fier” era un partid fascist, atat din punct de vedere programmatic cat si organizatoric. In interior, “Garda de Fier” cerea crearea statului totalitar prin distrugerea regimului parlamentar si desfiintarea tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti. In politica externa, cerea imediata orientare a Romaniei alaturi de Italia fascista si apoi mai ales Germania hitlerista.

Reorganizarea “Legiunii” s-a facut cu sprijinul guvernului national-taranesc, care a intrebuintat-o ca un instrument de diversiune politieneasca, menita sa combata miscarile democratice si mai ales miscarea muncitoreasca din Romania.

In 1933, dupa ce Hitler a pus mana pe putere, cele doua grupari fasciste filo-germane din Romania, partidul national – crestin si mai ales “Garda de Fier”, si-au intensificat actiunea cu sprijinul material pe care-l primeau de la Berlin. Ele au devenit o masa de manevra politica la dispozitia gruparilor reactionare din tara.

“Garda de Fier” se bucura de sprijinul guvernelor, de sprijinul lui Carol al II-lea si al marilor industriasi si mosieri, care cautau cu ajutorul ei sa sfarme partidele politice si organizatiile muncitoresti. Subsidii regulate din aceste surse germane au alimentat organizatiile fasciste si mai ales “Garda de Fier”. Aceasta a fost sprijinita insa mai ales de guvernele national – taranist si national – liberal ce s-au perindat la conducerea tarii, garantandu-i-se posibilitatile de agitatie si propaganda si impuritate pentru crimele si incalcarile de lege.

In anii 1930 – 1937, Miscarea Legionara a avut mana libera in tara. “Legea apararii statului” destinata combaterii “Garzii, n-a fost aplicata impotriva legionarilor. In tot cursul anilor 1936 – 1937 n-a existat alegere parlamentara, in care guvernul sa nu fi sprijinit listele “Garzii de Fier”.

Un sprijin puternic a capatat “Garda de fier” din partea partidului national – taranesc si a lui Iuliu Maniu, personal, atat prin marturiile favorabile depuse in procesul asasinilor lui Duca si in 1938 la procesul sefului “Garzii de fier, cat mai ales prin incheierea “pactului electoral”.

Iuliu Manu a dat un puternic sprijin din 1937, “Garzii de fier” in timpul represiunilor ce au urmat asasinarii lui Calinescu.

In septembrie 1940, “Garda de fier” vine la putere alaturi de Antonescu, in urma dorintei Berlinului a carui agentura era in Romania.

De la infiintarea ei si pana dupa lichidarea guvernului legionar in 1941, drumul “Garzii de fier” a fost presarat cu crime si jafuri, incepand cu asasinarea prefectului Manciu, trecand prin asasinarea lui Duca, Calinescu, Madgearu, Iorga si pana la masacrele dinainte si din timpul rebeliunii.

In timpul participarii legionarilor la govern „o statistica incompleta, privind numai provincial arata ca bunurile insusite prin mijloace fortate, reprezinta o valoare reala si totala de 1.018.624.911 lei (bani de atunci). Aceste bunuri au fost cumparate prin terorizarea particularilor, pentru 216 milioane, adica cu 21,2% din valoarea reala, din care s-au platit numai 52 de milioane, adica 5,12% din valoarea reala si 24,17% din pretul cuvenit”.

Apoi: 450 de maltratari. 323 sechestrari, 9 asasinate (in afara de cele de la Jilava si din timpul rebeliunii), 82 violari de domiciliu, 1.162 insusiri de bunuri prin vanzari fortate, 1.018 confiscari de bunuri, 260 ocupari fortate de immobile, 65 de devastari.

In ce priveste manuirea banilor publici, constatarile facute au stabilit ca, prin trecerea patrimoniului fostei “Straji a Tarii” in administrarea si folosinta miscarii legionare, s-a pus la dispozitia conducatorilor miscarii o avere de circa un milliard de lei la vremea respectiva, din care numai sumele lichide insumau 221 de milioane, iar din restul de 40 de milioane numai pentru 35 de milioane s-au gasit acte mai mult sau mai putin justificative.

In timpul “rebeliunii”, jaful a luat proportii gigantic. Dupa “rebeliune”, numai in Capitala s-au strans de la sediile si unele dintre locuintele conducatorilor legionari. Pana la 27 februarie nu mai putin de 174 de camioane cu lcururi provenind din jafuri: marfuri, obiecte casnice, imbracaminte, alimente.

Sumele predate in timpul rebeliunii de la institutii si de la particulari, se cifreaza la 100 de milioane (valuta din 1941). La acestea trebuie adaugate oribilele si masivele assassinate comise cu aceasta ocazie.

In interiorul gruparilor fasciste de la guvern a inceput o lupta intre partizanii lui Antonescu si conducatorii mai vechi ai “Garzii de fier”.

Atat unii cat si ceilalti contau pe ajutorul lui Hitler pentru a-si asigura monopolul puterii in Romania.

In ianuarie 1941, a inceput rebeliunea Garzii de fier impotriva lui Antonescu. Rebeliunea s-a prelungit de la 22 pana la 24 ianuarie si a fost inabusita de trupele lui Antonescu, sprijinit de Hitler care avea nevoie de armata romana pentru atacarea Uniunii Sovietice. Cativa din conducatorii Garzii au fugit in Germania, unde Hitler i-a folosit ca mijloc de santaj impotriva lui Antonescu. Gruparea condusa de Antonescu, a ramas infaptuitoarea politicii lui Hitler in Romania, absorbind o serie de elemente legionare.

Din momentul inabusirii rebeliunii legionare, s-au intensificat pregatirile de razboi ale Romaniei: s-au echipat porturile, s-au dublat liniile ferate de importanta strategica. Armata Romana a fost pusa la dispozitia comandamentului german care a intruit-o in graba si a inzestrat-o in parte cu armament. Lui Hitler ii trebuiau in primul rand ostasi romani si Antonescu i-a pus la dispozitie o armata insemnata.

In 1941, in momentul intrarii in razboi, Antonescu dispunea de circa 1 milion de oameni (cam 24 de indivizi de infanterie, 4 de cavalerie, 2 brigazi automecanizate si 4 de vanatori de munte precum si cateva unitati specializate). In unele luni au luat parte la lupte pe frontul sovieto-german pana la 22 – 24 de divizii romanesti.

Preotii si maicile din Romania adeptii fascismului

Nu de putine ori am putut observa, chiar si fara sa vrem, simpatiile si chiar sustinerea organizatiilor sau ideilor fasciste din partea preotilor sau slujitorilor bisericii. Daca cautam  documente fotografii sau marturii din istorie vom vedea cum preotii au sustinut activ miscarea legionara in Romania si mai apoi fascismul.  Daca facem o mica cautare pe unele bloguri orthodox-crestine vom descoperi imediat scrieri anti-semite, antidemocratice, care incalca drepturile si libertatile individului si mai ales ale femeii, slavirea celor mai mari criminali ai poporului ca Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu si altii care au terorizat cu crimele si fanatismul lor satele si poporul. Ei sustin activ miscarile fasciste din Romania si impreuna cu acestea incearca prin tot felul de scrieri mincinoase sa dovedeasca ca in Romania nu a fost nici un fel de holocaust, ca macelul evreilor din Romania nu a existat, ca oamenii care se opuneau ideilor lor religioase si fasciste nu erau asasinati pe strada, in autobuze, ca si oamenii politici ca I. Gh.Duca si mari istorici ca Nicolae Iorga care spun ei ca nu au fost asasinati de legionari ci de altii. De curand au mai aparut unii care incearca sa nege masacrul de la abator, atunci cand legionarii au ridicat din centrele de tortura din Bucuresti un grup de evrei , pe care l-au dus la abatorul din Bucuresti unde acestia au fost impuscati in ceafa  iar cadavrele ciopartite cu topoarele. Unora le-au fost scoase  intestinele, legionarii infasurandu-le in jurul gatului cadavrelor apoi atarnandu-le in carligele din abator folosite pentru animale. Scriitorul Virgil Gheorghiu descrie acest fapt: “În imensa sală a abatorului unde boii sunt agăţaţi cu cârlige pentru a fi spintecaţi, erau suspendate acum cadavre de oameni goi. Era un spectacol oribil care întrecea în cruzime orice imaginaţie. Pe unele cadavre era însemnat cuvântul “CUŞER”. Erau cadavre de evrei… Sufletul mi-e murdărit. Mi-e ruşine de mine însumi. Ruşine, pentru că sunt român ca acei criminali din Garda de Fier.

Sau atunci cand legionarii omorau vreun adversar, acestia iltorturau apoi il omorau prin impuscare, mai apoi acestia il cioparteau cu topoarele si dansau in jurul cadavrului , serband acel eveniment si la restaurant. Cam acestia erau legionarii pe care preotii si biserica ii numesc eroi, ii comemoreaza, le fac slujbe si aprticipa alaturi de organizatii fasciste la comemorarile acestora.

Corneliu Zelea Codreanu, initiatorul Miscarii Legionare din Romania, organizatie fascista de tip terrorist,este venerat in zilele noastre de grupari fasciste, neo legionare si cercuri mari ale preotilor ortodocsi crestini si slujitorii ai bisericii, care il numesc pe acest criminal “omul care a atins perfectiunea cereasca”,”ascet sau “sfant”.

Dar vom reveni alta data mai pe larg acestui subiect, acum, de curand am desoperit pe internet cat si in ziare cum isi serbeaza unii preoti ziua de nastere pe versuri legionare.

Mai multe filmulete postate pe internet contin imagini cu zeci de maici cantandu-I “Sfanta tinerete legionara”  unui slujitor al bisericii si ideologiei criminale legionare, pe nume Iustin Parvu de la manastirea Petru Voda.

Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) a transmis deja un protest oficial Patriarhiei, în care atrage atenţia că Biserica Ortodoxă Română (BOR) promovează ideologia de extremă dreaptă în „lăcaşurile de spiritualitate ortodoxă”.

Mai multe ziare au incercat sa contacteze pe reprezentantii Patriarhiei Romane, ai Mitropoliei Moldovei si Bucovinei , dar in zadar, deoarece acestia nu au putut fi contactati. Oare de ce se ascund?

Iustin Pârvu s-a născut pe 10 februarie 1919 în satul Petru Vodă În 1948, a fost arestat la Roman pentru simpatiile legionare şi condamnat la 12 ani de închisoare, pedeapsa săvârşind-o în închisorile de la Suceava, Văcăreşti, Jilava şi Aiud. Dupa anii 2000 infinteaza publicatia “Glasul Monahilor”, cunoscuta datorita textelor sale extremist si antidemocratice. In ultimul timp, iustin Parvu s-a remarcat prin rabufnirile sale primitive impotriva tehnologiei, mai précis impotriva actelor biometrice numite de el ca “semne ale diavolului”.
Iata de fapt cine sunt preotii care ne bat la usi in fiecare an cersind bani de pe urma unor ritualuri primitive numite slujbe, cei ce abuzeaza asupra copiilor nostrii  botezandu-I fortat la o varsta la care acestia nu pot lua hotarari si decizii, care incalca drepturile si libertatile femeii prin propaganda si impotriva homosexualilor sustinand ca “homosexualitatea este o boala”in timp ce o mare parte din ei sunt chiar homosexuali, acest fapt dovedind ca homosexualitatea nu este “o boala” si ca “ea nu se poate vindeca”, ci este ceva normal la o mare parte din oameni, ea manifestandu-se chiar la animale inaintea aparitiei omului, si pe care nu nimeni nuare dreptul sa-I critice sau sa-I umileasca in aceasta privinta.

Tot pe aceasta tema, puteti citi urmand linkul de mai jos un articol publicat mai demult in cotidianul “Crisana”:

https://luptaanticapitalista.wordpress.com/2011/02/25/preoti-legionari/

PREOTI LEGIONARI

În urmă cu câţiva ani, în mănăstirea de la Piatra Craiului, se afla un puternic nucleu al mişcării legionare din România. Majoritatea membrilor erau preoţi sau călugări. Liderul lor era părintele Gregorie, care a fost racolat de nişte legionari bătrâni, fugiţi din ţară de teama lui Antonescu şi care au vieţuit mult timp pe Muntele Athos. În urmă cu cinci ani, în curtea mănăstirii, a avut loc primul congres naţional al legionarilor. Între timp, SRI-ul a intrat pe fir, iar părintele Gregorie a fost ?detaşat? la o mănăstire din Bistriţa, ceilalţi călugări fiind împrăştiaţi în toată ţara. În urmă cu şapte ani, părintele Gregorie a plecat într-o vizită pe Muntele Athos, la o mănăstire românească. Călugării de aici erau foşti legionari, care l-au atras pe Gregorie în mişcarea din care făceau parte. Printre călugării români se afla şi fostul legionar Anuţă. Unul dintre apropiaţii căpitanului Anuţă a reuşit să plece din România, deghizat în călugăr, refugiindu-se pe Muntele Sfânt. Aici a pus bazele unei noi mişcări legionare, care încearcă să repună pe picioare fosta mişcare din România. Părintele Gregorie a primit mai multe directive, fiind numit şef legionar peste judeţele Cluj, Bihor, Sălaj şi Satu Mare. Legionarii s-au gândit că, prin intermediul bisericii ortodoxe, ideile lor vor prinde mai repede. Mănăstirile erau locurile ideale de adunare, deoarece sunt mai retrase, iar SRI-ul şi poliţia nu pot pătrunde decât cu foarte mari eforturi. Părintele Gregorie a înfiinţat mănăstirea de la Piatra Craiului, unde au fost racolaţi mai mulţi călugări tineri, cărora le-au fost inoculate ideile legionare. Câţiva dintre aceştia au fost trimişi prin mănăstirile din toată ţara, unde au găsit alţi adepţi. În doar doi, un simplu călugăr a reuşit să adune în jurul sau alţii 100, pe care i-a transformat în legionari fanatici. Părintele Gregorie a reuşit să convingă mai mulţi preoţi ortodocşi şi membrii ai ASCOR Oradea să devină legionari. Câţiva dintre cei racolaţi i-au propus preşedintelui ASCOR Oradea, Stelian Gomboş, ca organizaţia condusă de el să devină nucleul de bază al legionarilor orădeni. De aici a rezultat împărţirea asociaţiei în două fracţiuni. Prima, care îl avea în frunte pe Stelian Gombos, avea o linie moderată, modernă, care nu le convenea legionarilor. Nucleul legionar, care ulterior s-a retras din asociaţie, era împotriva adunărilor ecumenice. Surse din interiorul Episcopiei Ortodoxe din Oradea ne-au spus că în rândul preoţilor orădeni mai există cel puţin 15 persoane care fac parte din adunarea legionară. Sursa ne-a mai spus că o parte a preoţilor legionari fac parte dintr-un partid de stânga. Mănăstirea de la Piatra Craiului a devenit polul legionar din România. Aici,se organizau lunar întruniri ale legionarilor din toata ţara. SRI-ul intrase demult pe fir şi reuşise infiltrarea unor oameni în mănăstire. Între timp, adunările au ajuns să fie organizate cu mare tam-tam. Legionarii soseau din toată ţara cu steaguri şi însemne specifice. În urmă cu cinci ani, legionarii au organizat la mănăstirea de la Piatra Craiului primul congres naţional de la Revoluţie. Cu aceasta ocazie, s-au adunat sute de legionari, iar părintele Gregorie a ţinut o cuvântare în faţa lor. Drapelele legionare au fost puse şi la intrarea în mănăstire pentru a putea fi zărite de departe. SRI-ul a hotărât să pună capăt cu orice preţ activitatea Mişcării. Părintele Gregorie a fost chemat la Cluj la Episcopia Ortodoxa, unde a fost pus să aleagă între hainele de călugăr şi cele civile. Capii mişcării au fost împrăştiaţi la diferite mănăstiri din ţară, dar şi în străinătate, iar părintele Gregorie a fost mutat la Bistriţa, unde se află şi în prezent. La mănăstirea din Piatra Craiului au sosit alţi preoţi şi alţi călugări, care nu au nici o legătură cu mişcarea legionară.

Ovidiu Pop

Sursa: http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/preoti-legionari-11042.html

CONSTANTIN DAVID 1908 – 1941

Constantin David a fost unul dintre cei mai valorosi militanti socialisti din Romania.

Constantin David a fost urmarit de politia legionara inca de la instaurarea regimului criminal antonesciano-legionar, cu scopul de a descoperi prin el cadrele de baza ale partidului. Toate aceste incercari au esuat. Tanarul comunist poseda un inalt simt de raspundere , cunostea si folosea cu maiestrie regulile conspirativitatii. In preajma rebeliunii hotarasc sa-l arsteze cu orice pret, in speranta ca, supunandu-l torturilor, vor afla ce ii interesa, iar apoi sa-l omoare. Unul din asasinii luptatorului declara in fata organelor de ancheta:”In urma faptului ca, Constantin David… era cunoscut ca un fruntas al miscarii socialiste, banuindu-se ca ar avea legaturi cu membrii din conducerea partidului comunist, s-a trecut la arestarea lui”.

Arestarea a avut loc in noaptea de 20 – 21 ianuarie 1941, inaintea declansarii rebeliunii. In casa familiei David “au navalit trei huligani imbracati in camasi verzi, cu diagonala, paltoane si caciuli turtite intr-o parte… In maini aveau pistoale cu butoi si lanterne…” cerand lui David sa-I urmeze, acesta a refuzat categoric. Legionarii au cerut ajutoare. La scurt timp, o masina si o motocicleta cu atas au transportat la locuinta din strada Crasnaru nr. 38, astazi Constantin David, inca opt legionari, maestri in atrocitati si crime.  Printre ei figura si cel mai mare criminal de la Jilava, comisarul legionar Cretu Gh. Incercarea familiei de a-l apara a fost anihilata cu violenta caracteristica legionarilor. Mama luptatorului a fost crunt batuta si torturata. Doar legat si slabit de lovituri l-au putut scoate pe Constantin David din casa. La prefectura politiei legionare, Constantin David a fost supus unui interogatoriu bestial. Pana in zorii zilei urmatoare a fost batut si torturat in continuu si din cand in cand readus in simtiri pentru a divulga legaturile sale de partid, cadrele si organizatiile din capitala. Constantin David a refuzat si i-a sfidat cu demnitate pe criminali, refuzand sa-si tradeze partidul si tovarasii. In fata neputintei de a obtine ceea ce vroiau, legionarii au hotarat sa-l asasineze mai devreme decat intentionau la inceput.

“Datorita faptului ca David Constantin era cunoscut ca unul dintre fruntasii socialisti, care la cercetarea facuta (dupa arestare) nu a vrut sa spuna nimic din activitatea atat a lui, cat si a altor membrii comunisti cu care avea legaturi – spunea unul dintre criminali – s-a hotarat a fi asasinat, pentru ca, in acest fel, sa piara unul dintre fruntasii comunisti.” Asasinatul a fost comis de catre comisarii legionari criminali Gherman Horia, Bebe Toma, Pazitoru Gheorghe, Tanasescu ion si Oprea Ionita. De la prefectura politiei capitalei a pornit in zori o masina in care, legat, se afla C. David impreuna cu cei 5 asasini. Ea s-a indreptat spre comuna Pantelimon. Asasinii hotarasera ca, in momentul cand vor ajunge intr-un loc potrivit, sa fie simulata o pana de motor si acolo sa-l omoare pe tanar. in varsta de 33 de ani. Pe drum, David a fost supus torturilor in continuu, pentru a I se smulge vreo marturisire.. Darzenia, barbatia, eroismul lui david, refuzul sau de a vorbi, desi stia ca este ultimul drum al vietii sale, i-au infuriat la maximum pe asasini.

Descrierea crimei facuta de unul dintre autori, este tipica pentru metodele, mentalitatea conceptiilor conduceriii statului de atunci si a legionarilor: “Dupa rafuiala din oras, spre comuna Pantelimon, eu(Oprea Ionita) conform intelegerii cu Tanasescu Ion, in dreptul unui loc viran, la iesirea din comuna Pantelimon am simulat o pana de motor, oprind masina…dupa care ne-am coborat cu totii jos din masina impreuna cu David Constantin, care a fost luat de bratul drept de catre tanasescuIon, urmati de mine, Horia Gherman, Pazitoru Gheorghe si Bebe Toma, departandu-ne astfel de masina 15-20 de metri in camp unde am format un semicerc in jurul lui david Constantin, avand pistoalele scoase si indreptate asupra lui. Aici, David Constantin a fost intrebat din nou de catre Tanasescu Ion despre activitatea sa, cat si despre membrii organizatiei comuniste si, deoarece nici de aceasta data nu a raspuns nimic, Tanasescu l-a apucat de bratul drept, descarcandu-I in tampla cateva focuri de pistol, corpul lui David Constantin prabusindu-se la pamant, am tras si eu cateva focuri de pistol in corpul lui, dupa care… ne-am intors la masina, plecand spre prefectura, iar in drum ne-am oprit la un restaurant, unde am mancat si baut”.

Asa a fost curmata viata unuia dintre activistii socialisti de seama – CONSTANTIN DAVID – , militant de frunte al clasei muncitoare, al poporului roman, erou al luptei impotriva fascismului.

La trei saptamani de la asasinat, muncitori ceferisti din capitala, gasind la locul crimei corpul mutilat al luptatorului, l-au ridicat si condus pe ultimul drum.

OCSKO TEREZA 1917 – 1940

Cazul uciderii luptatoarei socialiste Ocsko Tereza, demonstreaza ferocitatea cu care mizeriile numite LEGIONARI au suprimat pe unii dintre cei mai buni luptatori ai poporului.

Ocsko Tereza, nascuta in 1917, in familia numeroasa a unui taran din comuna Dragsina, judetul Timis, era muncitoare la fabrica de ciorapi Standard din Timisoara. In 1933 ea intrase in randurile Uniunii Tineretului Comunist, iar in 1936 devenise membra a Prtidului Comunist. Dovedind calitati politice, etice, morale, Ocsko Tereza a fost aleasa in 1937 membra a Comitetului judetean al partidului comunist. Timisoara, iar in 1938, dupa o rodnica activitate ilegala, devine membra a Comitetului regional al partidului comunist Banat. In timpul liber, tanara membra de partid colinda centrele muncitoresti Resita., Arad, etc., raspandind in mase chemarile socialistilor pentru crearea unui puternic front popular de lupta impotriva hitlerismului si fascismului, pentru apararea independentei si integritatii tarii. Pretutindeni, darzenia ei antifascista si lupta impotriva capitalistilor care dusesera tara in foamete si razboi, starneau admiratie si pretuire. Dupa impunerea odiosului dictat de la Viena, ea a chemat oamenii muncii sa se ridice cu fermitate in apararea independentei nationale contra dictaturii militare fasciste.

In octombrie 1940, Ocsko Tereza primeste misiunea sa plece la Arad pentru a ajuta la organizarea activitatii de partid. Casa conspirativa unde fusese stabilit sa gaseasca legatura prin care urma sa-i intalneasca pe membrii organizatiei locale de partid era tocmai cercetata de catre politisti. Nemaiputand sa-i evite Ocsko Tereza a fost arestata,”impreuna cu surorile Csibi – Ileana si Agneta”*. Dupa cateva zile de arest in beciurile chesturii de politie din Arad, Tereza a fost scoasa din celula sa si dusa intr-o camera de ancheta. In fata ei se aflau Preda Corneliu, chestorul politiei, Radasan Nicolae si Tarau ion. Toti trei, legionari inveterati, cu salbatice resentimente fata de comunisti. Arestatei I s-au cerut informatii despre activitatea revolutionara a socialistilor din localitate. Refuzand sa vorbeasca, legionarii s-au repezit ca turbatii asupra ei, lovind-o cu cruzime, “cu palmele si cu pumnii peste fata”*. Zadarnic insa. Victima ii privea darza si neinduplecata, iar criminalii au continuat cu maltratarea. Dar nici un cuvant nu a fost rostit de tanara, in varsta de numai 23 de ani. Teroristii nu-si puteau explica de unde atata tarie. Inebunit de furie legionarul Preda Corneliu”se repede la Ocsko Tereza, rupandu-I hainele si lenjeria”* de pe ea. Apoi au continuat maltratarea batand-o cu bastoanele de cauciuc peste corpul gol. Victima este intinsa cu fata in jos pe masa. “Legionarii ii aplica lovituri puternice pe tot corpul, incepand de la talpile picioarelor pana la cap”*. Cand Preda Corneliu obosea, preia bastonul legionarul tarau ion, apoi Radasan Nicolae si schingiuirea continua cu aceeasi salbaticie. Ocsko tereza n-a scos nici un cuvant, dar in urma batailorsi torturilor groaznice a murit in mainile asasinilor.

Pentru a sterge urmele crimei, asasinii legionari au scos din localul chesturii de politie cadavrul victimei si, cu ajutorul primarului legionar Montea Emil, au transportat-o la locuinta lui Preda Corneliu “unde este ingropata in gradina si acoperita cu frunze”*. Dar bestialitatea criminalilor nu s-a oprit aici. La miezul noptii urmatoare, asasinii legionari au dezgropat corpul tinerei, “il invelesc intr-un sac si-l leaga cu o sfoara groasa. Astfel impachetat, corpul victimei este dus la Mures si aruncat in apa, dupa ce, in prealabil, I s-a legat o greutate de fier in scopul de a se scufunda mai bine.”* In felul acesta cadea jertfa terorii sangeroase a Garzii de fier inca o victima. Neinfricata luptatoare Ocsko Tereza.

Nu o vom uita niciodata pe  luptatoare Ocsko Tereza ce a cazut victima criminalilor, in lupta pentru popor, pentru dreptate si libertate. Faptele ei de vitejie vor ramane la loc de cinste in istorie si ne vor lumina calea in lupta noastra pentru adevarata libertate, Lupta de Clasa!

*Extrase din arhiva I.S.I.S.P., fond nrV, dosar nr. 224


Nationalismul este o boala infantila. Este pojarul umanitatii.

Albert Einstein

Legaturi